Oral

Ce se întâmplă în timpul vizitei la dentist?

Ce se întâmplă în timpul vizitei la dentist?
În primul rând, este important să găsiţi un dentist cu care să puteţi comunica în largul dvs. Dacă aţi găsit un medic cu care vă înţelegeţi, următorul pas este programarea pentru un control dentar – înainte de a apărea o problemă.

La prima vizită la medicul respectiv, vi se va întocmi o fişă cu antecedentele dvs. La vizitele următoare, nu uitaţi să informaţi medicul dacă există o schimbare în starea dvs. de sănătate.

La majoritatea vizitelor au loc controale dentare. Mergând la controalele de rutină (ideal, din 6 în 6 luni), vă veţi menţine o dantură mai curată, mai rezistentă şi veţi preveni apariţia unor afecţiuni dureroase.

  • Periajul profesional
    Controlul dentar include frecvent şi un periaj complet, efectuat de medicul dentist sau de igienistul dentar. Folosind instrumente speciale, igienistul dentar poate curăţa dinţii sub joncţiunea mucogingivală, îndepărtând placa bacteriană şi tartrul care provoacă afecţiunile gingivale, respiraţia cu miros neplăcut şi alte probleme. Dentistul sau igienistul pot şlefui sau curăţa dinţii cu aţă dentară.
  • Examinarea completă
    Dentistul va efectua o examinare completă a dinţilor, gingiilor şi cavităţii bucale, pentru depistarea eventualelor semne de boală sau a altor probleme. Scopul examinării este de a vă ajuta în menţinerea unei igiene orale corecte pentru prevenirea agravării unor probleme, identificându-le şi tratându-le de timpuriu.
  • Radiografia dentară
    În funcţie de vârstă, simptome şi riscul de boală, dentistul vă poate sugera să faceţi o radiografie. Radiografia poate releva probleme neidentificate anterior, o eventuală fractură de maxilar, incluzie dentară, abcese, chisturi sau tumori, carii interdentare. Cabinetele moderne de medicină dentară sunt dotate cu aparate care practic nu iradiază – nu veţi fi expus(ă) la radiaţii mai mari decât după o zi de plajă sau un week-end de stat la televizor. Ca măsură de precauţie, trebuie să purtaţi un şorţ de plumb în timpul efectuării radiografiei. Dacă sunteţi însărcinată, informaţi medicul dentist, atunci radiografia va fi efectuată numai dacă este strict necesar.Este posibil să vi se efectueze o radiografie panoramică sau Panorex. Acest tip de radiografie oferă o imagine completă a maxilarului şi mandibulei, ajutând medicul dentist să identifice eventualele probleme de ocluzie şi de aliniere a dinţilor pe arcadă.

Cât de des trebuie să merg la dentist?
Dacă aveţi dinţi şi gingii sănătoase, probabil nu va fi nevoie să reveniţi mai curând de 3-6 luni. Dacă este necesar un tratament – obturaţie dentară, extracţia unui molar de minte sau reconstituire coronară – vi se va face o programare înainte de a pleca de la cabinet. Nu ezitaţi să adresaţi medicului dentist orice întrebări vă frământă cu privire la sănătatea orală.

Oral

Cum se execută un periaj corect?

Cum se execută un periaj corect?
Un periaj corect durează cel puţin două minute — exact, 120 de secunde! Majoritatea adulţilor nu respectă acest timp. Pentru a vă da seama cât durează periajul, folosiţi un cronometru. Pentru un periaj corect, folosiţi mişcări scurte, uşoare, cu mare atenţie la joncţiunea dentogingivală, la dinţii din spate şi la zonele din jurul obturaţiilor, coroanelor şi altor lucrări dentare. Concentraţi-pe fiecare zonă de periaj, după cum urmează:

  • Periaţi suprafeţele exterioare ale dinţilor de sus, apoi ale dinţilor de jos.
  • Periaţi suprafeţele interioare ale dinţilor de sus, apoi ale dinţilor de jos.
  • Periaţi suprafeţele ocluzale.
  • Pentru împrospătarea respiraţiei, periaţi şi limba.
brush1 brush2 brush3
Înclinaţi periuţa la 45° faţă de linia gingiei şi executaţi mişcări dinspre gingie spre marginea dinţilor. Periaţi uşor suprafaţa exterioară, interioară şi ocluzală a fiecărui dinte, cu mişcări înainte şi înapoi. Periaţi uşor limba, pentru împrospătarea respiraţiei şi pentru îndepărtarea bacteriilor.

Ce fel de periuţă de dinţi să aleg?
Majoritatea medicilor dentişti recomandă folosirea unei periuţe cu peri moi pentru îndepărtarea plăcii bacteriene şi a resturilor alimentare dintre dinţi. De asemenea, sunt recomandabile periuţele cu capul mic, pentru că pot să ajungă mai bine în toate zonele cavităţii bucale, inclusiv la dinţii din spate. Multe persoane preferă periuţele electrice. Acestea pot curăţa dinţii mai bine, în special în cazul persoanelor cu dificultăţi sau care nu au o dexteritate bună. Faceţi clic aici pentru a afla care este periuţa Colgate ideală pentru dumneavoastră.

Cât de importantă este alegerea pastei de dinţi?
Este foarte important să utilizaţi o pastă de dinţi potrivită pentru dumneavoastră. În prezent există o mare varietate de paste de dinţi, speciale pentru anumite afecţiuni, inclusiv carii, gingivită, tartru, discromie şi sensibilitate dentară. Adresaţi-vă medicului dentist pentru a afla ce pastă de dinţi vi se potriveşte. Faceţi clic aici pentru a afla care este pasta de dinţi Colgate ideală pentru dumneavoastră.

Cât de des trebuie să-mi schimb periuţa de dinţi?
Periuţa de dinţi trebuie schimbată când începe să se uzeze , cel puţin o dată la trei luni. De reţinut că este indicat să vă schimbaţi periuţa de dinţi după ce aţi suferit de o răceală, pentru că periuţa acumulează bacteriile şi se poate produce o reinfectare.

Oral

Obişnuirea copilului cu o igienă orală corectă

Obişnuirea copilului cu o igienă orală corectă de la cea mai fragedă vârstă îi va influenţa sănătatea pe tot parcursul vieţii. Puteţi începe prin a-i da exemplul personal; dacă respectaţi regulile de igienă dentară, copilul va învăţa de la dumneavoastră cât de importantă este. Pentru a privi igiena dentară ca pe o activitate plăcută, îl puteţi încuraja lăsându-l să-şi aleagă singur periuţa de dinţi şi transformând periajul într-o activitate de familie.

Pentru a învăţa copiii să aibă grijă de dinţii şi gingiile lor, pentru a reduce riscul apariţiei cariilor, învăţaţi-i aceste reguli simple:

  • Periajul dinţilor de două ori pe zi cu o pastă de dinţi fluorurată, recomandată de medicul dentist, pentru a îndepărta placa bacteriană – pelicula aderentă ce se formează pe dinţi, cauză principală a cariilor dentare.
  • Folosirea zilnică a aţei dentare pentru curăţarea plăcii bacteriene dintre dinţi şi de sub joncţiunea dentogingivală, înainte să devină tartru. Dacă se formează tartrul, acesta poate fi curăţat numai prin periaj profesional.
  • O dietă echilibrată, cu un conţinut scăzut de zaharuri şi amidon, reduce riscul de producere a acizilor care determină formarea cariilor. Dacă totuşi consumaţi alimente cu conţinut de zaharuri şi amidon, încercaţi să o faceţi în timpul meselor şi nu între mese, deoarece secreţia de salivă din timpul meselor ajută la eliminarea resturilor alimentare dintre dinţi.
  • Utilizaţi produse de igienă dentară cu fluor, inclusiv pastă de dinţi fluorurată.
  • Asiguraţi copiilor dvs. un aport corespunzător de fluor în apa de băut. Dacă sursa dvs. de apă potabilă, din reţeaua publică de alimentare cu apă sau din apa îmbuteliată, nu conţine fluor, medicul dentist sau pediatru poate prescrie suplimente zilnice de fluor.
  • Duceţi copilul la medicul dentist pentru controlul de rutină.
Cum să învăţ copilul să-şi perie dinţii?
  • Este bine să supravegheaţi copilul în timpul periajului, până învaţă câteva lucruri simple:
    • Utilizaţi o pastă de dinţi fluorurată recomandată de medicul dentist, într-o cantitate cât un bob de mazăre. Supravegheaţi copilul să nu înghită pasta de dinţi.
    • Utilizaţi o periuţă cu peri moi şi periaţi întâi suprafeţele interioare ale tuturor dinţilor, pentru că acolo se acumulează în principal placa bacteriană. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
    • Curăţaţi suprafaţa exterioară a fiecărui dinte. Înclinaţi periuţa de-a lungul liniei exterioare a gingiei. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
    • Curăţaţi suprafaţa ocluzală a fiecărui molar. Periaţi uşor înainte şi înapoi.
    • Cu vârful periuţei, curăţaţi în spatele fiecărui dinte frontal, de sus în jos.
    • Nu uitaţi să periaţi şi limba!

Când trebuie să învăţ copilul să folosească aţa dentară?
Deoarece folosirea aţei dentare ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene şi a resturilor alimentare din spaţii unde periuţa de dinţi nu prea ajunge, învăţaţi copilul să o folosească de la vârsta de patru ani. Majoritatea copiilor învaţă să folosească singuri aţa dentară până la vârsta de opt ani.

Ce este sigilarea dentară şi cum aflu dacă copilul meu are nevoie de sigilare?
Prin sigilarea dinţilor se creează o barieră foarte eficace împotriva cariilor dentare. Sigilarea se face cu un înveliş răşinic subţire care se aplică pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor permanenţi din spate (molarii), unde se formează mai frecvent cariile. Sigilarea nu este dureroasă şi se poate efectua într-o singură şedinţă la cabinetul dentar. Medicul dentist vă poate spune dacă copilul dumneavoastră are nevoie de sigilarea dentară.

Ce este fluorul şi cum ştiu dacă este suficient pentru copilul meu?
Fluorul este una dintre cele mai bune metode pentru a reduce apariţia cariilor dentare. Fluorul este un mineral natural, care, printr-o reacţie cu smalţul dinţilor, îi face mai rezistenţi. În sistemul public de alimentare cu apă al oraşelor mari se adaugă fluor pentru o dezvoltare sănătoasă a dinţilor. Puteţi afla dacă apa pe care o beţi este fluorizată dând un telefon la staţia locală de alimentare. Dacă sursa dvs. de apă potabilă nu conţine (destul) fluor, medicul dentist sau pediatru poate prescrie fluor sub formă de picături sau conţinut în apa de gură, în asociere cu o pastă de dinţi fluorurată.

Cât de importantă este alimentaţia pentru sănătatea orală a copilului meu?
O alimentaţie echilibrată este sursa dezvoltării unor dinţi puternici, rezistenţi la carii. Pe lângă o varietate de vitamine şi minerale, copiii au nevoie de calciu, fosfor şi un aport corespunzător de fluor.

Dacă fluorul este cel mai bun mijloc de combatere a cariilor dentare, gustările frecvente pot fi cel mai mare duşman al dinţilor. Zaharurile şi amidonul din alimente ca prăjiturile, bomboanele, fructele uscate, băuturile carbogazoase, sau chiar covrigeii şi chipsurile, produc o reacţie a plăcii bacteriene din care rezultă acizii. Acizii atacă smalţul dentar, ducând la apariţia cariilor dentare.

Un asemenea „atac” poate dura până la 20 de minute după încheierea mesei sau a gustării. Orice gustare, cât de mică, poate duce la formarea acizilor. De aceea, este bine să limităm numărul gustărilor dintre mese.

Ce să fac în cazul fisurării, ruperii sau smulgerii unui dinte?
Ca în orice leziune traumatică la nivelul gurii, trebuie să mergeţi imediat cu copilul la dentist. Medicul dentist va examina zona afectată şi va decide tratamentul adecvat.

Dacă copilul acuză dureri din cauza ruperii, spargerii sau fisurării unui dinte, duceţi-l imediat la dentist. Înainte de a ajunge la medicul dentist, îi puteţi da copilul un calmant eliberat fără prescripţie. Dacă este posibil, păstraţi bucata din dintele rupt şi duceţi-o medicului dentist.

Dacă dintele a fost complet smuls din gură în urma unui accident, mergeţi cu el de urgenţă la medicul dentist. Atingeţi dintele cât mai puţin – nu îl ştergeţi şi nu îl curăţaţi. Puneţi-l în lapte rece sau apă rece pentru a-l transporta la dentist. Dintele poate fi pus la loc în alveolă, printr-o procedură denumită reimplantare.